Cooperativa de Energie și organizațiile semnatare, implicate în dezvoltarea sustenabilă a sectorului energetic din România, își exprimă îngrijorarea profundă față de modelele de comunități de energie propuse recent de ANRE. Considerăm că aceste propuneri nu valorifică suficient flexibilitatea oferită de legislația europeană și creează bariere majore în calea dezvoltării acestor inițiative, care ar trebui să joace un rol esențial în tranziția energetică și democratizarea sectorului energetic.
Prin această poziție comună, prezentăm ANRE patru puncte critice și solicitări concrete privind modele propuse.
Punctul I. România are nevoie de o abordare flexibilă privind responsabilitățile de echilibrare pentru comunitățile de energie
O preocupare majoră este că, în cadrul Modelului 1, toate comunitățile de energie sunt propuse să fie responsabilizate financiar pentru dezechilibrele generate în rețelele de energie electrică. Această abordare rigidă contravine legislației europene, care permite adaptarea acestor obligații la nivel regional sau local și oferă excepții pentru comunitățile mici sau cu o capacitate instalată redusă. Întrucât Modelul 1 impune aceste cerințe restrictive, acesta trebuie reconsiderat pentru a sprijini adecvat comunitățile de energie și pentru a le permite să joace un rol activ în tranziția energetică.
Solicităm ANRE să alinieze reglementările naționale cu directivele europene, astfel încât comunitățile de energie să aibă posibilitatea de a delega responsabilitățile de echilibrare către entități terțe și să fie exceptate de la obligații financiare, în funcție de specificul și dimensiunea acestora. Acest lucru este esențial pentru a sprijini dezvoltarea inițiativelor comunitare, mai ales a celor mici.
Punctul II. Cetățenii și comunitățile locale din România au nevoie de eliminarea restricțiilor de licențiere pentru proiectele energetice
Impunerea cerinței ca energia să fie transferată membrilor comunității exclusiv prin vânzarea de către un furnizor licențiat ignoră conceptele de „collective self consumption” și „energy sharing”. Acestea sunt elemente fundamentale ale reglementărilor europene și permit comunităților să partajeze energia produsă între membrii lor, fără a fi necesară obținerea unei licențe de furnizare. În plus, reglementările trebuie simplificate și extinse pentru a include și alte aspecte esențiale, precum integrarea eficientă a microgridurilor în structura comunităților de energie și optimizarea eficienței operaționale.
Solicităm ANRE să recunoască aceste concepte în cadrul reglementărilor naționale și să permită comunităților de energie să utilizeze infrastructura existentă pentru partajarea energiei între membrii lor, fără bariere administrative inutile.
Punctul III. România are nevoie de diversificarea opțiunilor pentru comunitățile de energie
Ne exprimăm dezacordul față de restrângerea opțiunilor disponibile pentru comunitățile de energie la doar două modele propuse de ANRE. Directivele europene permit și încurajează o diversitate de modele pentru comunitățile de energie, reflectând astfel diferitele nevoi și contexte locale. Limitarea opțiunilor la doar două modele nu doar că îngrădește inițiativa locală, dar descurajează participarea activă a cetățenilor în dezvoltarea comunităților de energie și aplicabilitatea lor în contexte diverse. Este esențial să oferim o gamă variată de modele pentru a sprijini pe deplin diversitatea și potențialul comunităților de energie.
Solicităm ANRE să extindă opțiunile disponibile pentru comunitățile de energie și să adopte o abordare mai flexibilă, în conformitate cu cerințele europene.
Punctul IV. România are nevoie de eliminarea barierelor existente pentru comunitățile de energie, nu de crearea unor noi obstacole
România trebuie să se concentreze pe eliminarea barierelor actuale care împiedică dezvoltarea comunităților de energie, nu pe introducerea de noi obstacole, așa cum se întâmplă în prezent cu modelele propuse de ANRE. Este esențial să dezvoltăm un cadru de reglementare care să faciliteze și să sprijine participarea comunităților de energie, nu să le restricționeze și mai mult. De asemenea, solicităm elaborarea unor ghiduri și materiale de informare ușor de înțeles și clare, care să fie utilizate atât de comunități, cât și de alți stakeholderi.
Modelele propuse impun cerințe financiare și administrative exagerate, în special pentru comunitățile mici. Modelul 1 cere comunităților să îndeplinească obligațiile unui furnizor de energie electrică, ceea ce creează o povară disproporționată pentru comunitățile aflate la început de drum. În același timp, Modelul 2 nu permite comunităților să furnizeze direct energie membrilor, ceea ce adaugă costuri suplimentare și o complexitate nejustificată.
Solicităm ANRE să revizuiască aceste modele pentru a elimina barierele administrative și financiare care împiedică dezvoltarea comunităților de energie.
Considerații finale
La aproape doi ani de la transpunerea Directivei RED II în legislația națională, ANRE a întârziat în mod inacceptabil în crearea unui cadru de reglementare adecvat pentru comunitățile de energie. În contextul în care sistemul energetic național a fost deja afectat de evenimente extreme, precum valurile de căldură din această vară, este urgent să se consolideze reziliența la nivel local. Costurile ridicate ale achiziției de energie pentru a acoperi deficitul ar fi putut fi semnificativ reduse dacă comunitățile de energie ar fi fost dezvoltate și operaționale.
Previziunile indică o creștere continuă a prețurilor odată cu eliminarea plafonărilor, ceea ce va afecta grav populația. Cu peste 12% din populație în incapacitatea de a își încălzi în mod adecvat locuința în 2023, dezvoltarea unor modele de comunități de energie flexibile, accesibile și adecvate realităților de la firul ierbii este un factor cheie în combaterea sărăciei energetice prevalente la nivelul țării. Este esențial ca România să sprijine dezvoltarea comunităților de energie pentru a atenua impactul acestor scumpiri și pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic.
Cerem ANRE să își asume responsabilitatea de a facilita un cadru de reglementare adecvat, care să sprijine dezvoltarea comunităților de energie și să elimine barierele nejustificate, precum cele impuse de modelele actuale propuse.
În acest sens, solicităm ferm următoarele acțiuni imediate:
- Revizuirea completă a propunerilor actuale, în concordanță cu directivele europene, pentru a crea un cadru flexibil și incluziv pentru comunitățile de energie;
- Includerea urgentă a experților din societatea civilă și a reprezentanților comunităților în procesul decizional, pentru a asigura transparența și echitatea reglementărilor;
- Accelerarea procesului de elaborare a reglementărilor pentru comunitățile de energie, cu o coordonare strânsă între ANRE și Ministerul Energiei, care, de asemenea, lucrează la acest subiect printr-un grup de lucru dedicat. Este esențial ca acțiunile celor două instituții să fie aliniate și integrate, pentru a asigura o abordare unitară și coerentă, care să sprijine dezvoltarea rapidă și eficientă a comunităților de energie în România.
Refuzul de a lua în considerare aceste solicitări va duce la pierderea unei oportunități decisive pentru tranziția energetică și pentru protejarea cetățenilor în fața viitoarelor șocuri economice.
Semnatarii:
Greenpeace România
Bankwatch România
Cooperativa de Energie
Asociația „Agenția pentru Managementul Energiei și Protecția Mediului Brașov” (ABMEE)
Asociația „Orașe Energie în România” (OER)
Asociația pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE)
Declic
Asociația „Între Vecini”
Romanian 
English